Morning in London

Mi-am facut un expreso perfect. Toata lumea doarme... Am iesit in fata casei pe un scaun asezat frumos acolo. Sunt inundat de aburii si aroma puternica a cafelei, ca sa nu mai vorbesc de racoarea si mirosul tomnatec si de razele puternice de soare ce s-au tintuit pe casele din caramida, atat de intretinute, asezate cu gust, intr-un spectacol, pe care nu neaparat, trebuie sa fii strain ca sa-l poti observa. Prima dimineata aici. As putea spune perfecta. Intre timp s-a trezit nepotul punand pe desene, care se aud de-afara. Exact ceea ce trebuia pentru ca totul sa fie perfect. Se simte viata, se simte libertatea, se simte binele. Aici si pretutindeni. Am ajuns ieri, avand pe avion compania unei superbe domnisoare romanca, Bianca pe nume, mutata in Londra de un an si ceva si care mi-am putut da seama ca era mai emotionata ca mine, la a patra calatorie, spre Londra. Companie ce a continuat si pe autobus, ajutat find de aceasta, sa gasesc drumul spre locul unde trebuia sa merg, scutin-do pe sora-mea de efortul de a veni dupa mine pana la aeroport, ea trebuind sa-si duca feciorul la scoala exact in timpul in care am ajuns eu. Am coborat cu extrem de draguta fata in aceeasi statie, eu asteptand-o pe sora-mea, care intre timp se elibera-se, iar ea pe prietenu-so sa vina dupa noi. Ma asteptam sa am niste morcovi imensi, dar mai mare mi-a fost surpriza sa vad ca nu-i asa de loc. Am avut si ocazia sa-mi experimentez engleza mea ioniliesciana si mi-am dat seama ca ma descurc.O gramada de lume aici, aseara au fost prieteni de-ai lui sora-mea aici, s-au facut gratare in fata casei. Asta asa ca sa nu uit ca sunt roman. :) Imi place si asa o sa ramana :)

17. 06. 2012 ora 2. 30 am

Sunt in club.
Cat de plictisit poate fi un om ca sa scrie pe blog din club?
Nu-i plictiseala, de fapt ma simt bine, flirtez cu cateva fete, ascult basii puternici care parca i-ti scot inima din piept si ti-o lasa prada ritmurilor raslete melodice.
Inghesuiala puternica. Stau la bar. I-mi dau seama ca in stanga
si in dreapta mea e o distanta de un metru. I-mi vine sa rad din toata inima mea. Cine stie ce mare bastan m-or mai fi considerand si copii astia...
A trecut deja o ora cred si spatiul meu, atat de pretios si convenabil, a fost corupt deja. Adevarul e, ca am apucat sa beau cateva beri si astfel am reusit sa fiu mai de-a casei, mai in trend, mai maleabil cred. Numai ca langa mine, la un momentdat s-a pus un alt bastan pe cre-l urasc. Bea Corona si fumeaaza Kent, atat de trist si in plus e imbracat si intr-un sacou alb, care i-mi distruge tot spectrul meu luminos. Ma gandesc, daca tot esti asa de suparat, ce dracu cauti aici? Dilema se rezolva usor. Vine prietena-sa, ii zice ceva si incearca sa-l pupe. Acesta se trage nervos cu un aer frustrat mai luand o gura de bere. Ea pleaca. El mai sta vre-o zece minute contempland si pleaca cu un aer mandru, lasandu-si jumatate din berea cu lamaie nebauta, eliberandu-mi pretiosul meu spatiu.
I-mi ridic nasul din telefon si observ pe cea mai frumoasa tipa din zona, cum ma priveste zambind ridicand pe urma privirea pe animatoarea ce danseaza pe bar. O fata foarte senzuala, naturala care cu siguranta e impreuna cu sora ei putin mai inalta si diametral opusa acesteia, serioasa si retrasa pe care recunosc ca am observa-to prima data dar care din pacate e data la o parte de sora ei mult mai infingareata care si-a luat locul pe podium, in fata la bar. Ma simt atragator, chiar foarte atragator. Pana si animatoarea, caruia recunosc lipsit de barbatie, ca ma chinui sa-i observ trasaturile fetei si nu a feselor care intradevar sunt atat de... I-mi arunca o privire ce ma socheaza. I-mi dau seama ca femeile, fetele confunda atat de des puterile si au o nevoie atat de mare de ceva ce sa vina din exteriorul lor si care sa le faca marete. In schimb, barbati respectiv baieti devin atat de infernali cand sunt placuti. Nu-i suport, mi se pare total necaracteristic cand vad un barbat indragostit, parca vad o carpa de sters pe jos si am dorinta certa de a oferi pumni, caruia recunosc, greu ma pot abtine. Si cand ma gandesc, cati pumni am meritat eu... Dar nu mai asa invata omul, pe pielea lui.
Mama ce filosof am devenit iarasi! Si sunt in club. Am venit aici la agatat nu la filosofat.
Ii fac semn barmanului, inca o bere, a sasea, a saptea habar nu am. Acesta i-mi pune si un shot din partea casei facandu-mi semnul de ok.


Proprie analiza

Mor de ras. Ca sa fiu in trend, nu de alta. Suntem o tara de glumeti. Privesc la televizor. De vreo saptamana sunt la ai mei, asteptand inca o noua saptamana de relaxare tot aici, binefacatoare, inaintea plecarii mele in Londra. Nu m-am miscat deloc repede, satul de lumea asta a vitezei. Nu ma grabesc nicaieri, am fugit destul. M-am uitat timp de-o saptamana si la televizor, ca oamenii normali si astfel am ajuns la curent cu ce se-ntampla in tara asta. De ce mor de ras? Dupa criza politica in care glumetul Basescu, este suspendat, are nunta si urmeaza sa-si ia locul in scaunul prezidential, se ridica adversarii lui politici (care totusi au pierdut), premierul Ponta si aliatul Crin, care in loc sa fie macar ei seriosi, aratand o alternativa solida la raul care exista (pentru ca totusi au pretentii de conducatori de tara) se iau la intrecere cu glumetul, aratand impreuna ca pot si ei fi la fel de glumeti si ameninta cu autodenuntarea. Privesc moderatoarele intepate, rele, ce sar la gaturi, incercand sa faca dreptate si interlocutorii isteti si evazivi, nu mai putin glumeti, incercand binenteles, sa decongestioneze elegant si barbateste situatia creata de doamna in flacari. N-am ce face, decat sa stau si sa rad si sa ma-ntreb prosteste, de ce dracu nu m-am putut uita la tv pana acum, sa vad si eu cam unde suntem si cam unde mergem?
In concluzie, nu pot sa zic decat, ca peste doua milioane de romani, tineri toti, sunt plecati din tara, muncind cu demnitate pamanturile altora in timp ce ale noastre raman seci si pustii. Anul asta s-a irigat la noi in tara 10% fata de 1990, in timp ce noi importam spre castigul altora. Pot spune ca nu exista nici un control asupra patronatelor, protejate chiar sa-si faca propriile lor legi care bineinteles nu vor fi niciodata in favoarea angajatului de rand, la noi inca umil si cu capul plecat, cum a fost invatat de comunism, care nici macar nu mai are aer sa discearna nimic din ce spuneti voi, daca spuneti ceva si voteaza pe cel mai glumet, ca-i mai popular si da pe urma la "Cireasa de pe tort" gandindu-se la copii plecati in Spania.
Sorry, Romania, te parasesc si eu...

muzica de-a mea

Loading...